Asociația „Țânțari fără Frontiere” București-Ilfov

De câteva săptămâni, în Ilfov ne bântuie la propriu „hoardele” de țânțari, uneori chiar și în timpul zilei. Grupurile online de socializare ale localităților sunt pline cu postări sau comentarii pe această temă. Consiliul Județean Ilfov a încercat câte ceva într-o luptă tot mai inegală, investind consistent și în reclamă: comunicate, postări, fotografii sau filmări de la acțiuni aeriene, terestre. Primăriile sunt însă complet depășite, făcându-se că problema nu există și așteptând rezolvare de mai sus, poate chiar de la o entitate divină.

La fel ca în cazul serviciului public de transport în comun regional București-Ilfov – ameliorat ceva mai recent – și în chestiunea invaziei țânțarilor avem de-a face cu o lipsă de viziune și de abordare la nivel regional, asezonată cu jonglerii administrative generate de marele vecin al Ilfovului – Municipiul București. Mai concret, degeaba se chinuie CJ Ilfov să miște ceva dacă e complet defazat de acțiunile din București și invers.

Într-un areal urban poziționat la șes și presărat cu lacuri, cursuri de apă, vegetație și foarte multe zone lăsate în paragină, lupta împotriva țânțarilor nu poate avea efecte decât dacă e una unitară, complexă, sistemică și în pas cu noile tendințe din domeniile biologic și tehnologic.

Conform celor mai moderne metode aplicate de administrații în țările civilizate, combaterea țânțarilor presupune câteva tipuri de acțiuni ce trebuie aplicate an de an. Concret, acestea ar fi:

  • Plan de comunicare cu cetățenii și persoanele juridice. Acesta conține informări cu privire la acțiunile întreprinse de autorități, precum și sfaturi utile pentru limitarea proliferării țânțarilor în curți, grădini, spații din proximitatea locuințelor. Se recomandă curățarea vegetației neîngrijite din jurul imobilelor sau căilor de acces, eliminarea sau limitarea expunerii oricăror acumulări de apă aflate pe proprietate personală, exemplele pornind de la piscine, trecând prin bălți formate accidental în grădini, pe proprietăți sau în jurul lor și terminând cu recipiente cu apă pentru animale domestice sau sălbatice expuse timp îndelungat.

  • Combaterea larvelor din lacuri, cursuri și acumulări de apă. Operațiunea se desfășoară obligatoriu începând din primăvară, periodic, imediat cum temperatura apelor depășește 10 grade Celsius. Tratamentul se realizează cu substanță ce conține o bacterie care paralizează larvele – Bacillus thuringiensis israelensis(B.t.i) sau Bacillus sphaericus(B.s.). În anumite zone de pe glob se aplică politici compensatorii prin utilizarea inamicilor naturali ai larvelor: Gambusia affinis (peștele țânțar) și anumite tipuri de viermi de apă. În general, o faună acvatică generoasă e de natură să contribuie la diminuarea coloniilor de larve. Utilizarea controlului biologic reduce din nevoia tratamentelor cu pesticide, inhibând și dezvoltarea rezistenței țânțarilor la pesticide.

  • Identificarea zonelor, monitorizarea coloniilor de țânțari, teste periodice de laborator pentru evaluarea densității țânțarilor, precum și a riscului de transmitere a virușilor periculoși (West Nile).

  • Tratamente periodice pentru combaterea țânțarilor adulți. Acestea se realizează terestru și de cele mai multe sunt toxice pentru alte insecte sau animale, cel puțin pentru o perioadă de câteva ore după aplicare. Din acest motiv se aplică noaptea, cu notificare prealabilă a cetățenilor.

Experiența altor zone din lume sugerează faptul că cea mai eficientă și economică metodă pentru reducerea populațiilor de țânțari e cea aplicată la sursă, de reducere a populațiilor de larve, acționând inclusiv prin campanii agresive de conștientizare a cetățenilor pentru reducerea la maximum a suprafețelor cu apă din proximitatea locuințelor. În plus, programe sistematice de combatere proiectate, finanțate și aplicate de autoritățile locale și regionale. Metode ceva mai noi aflate încă în faze de testare sau pilot – cu rezultate bune  – țin de domeniul genetic, presupunând producția de masculi sterili sau masculi care își ucid propriile progenituri.

Revenind la „oile” noastre, situația din București e la limita dezastrului de câțiva ani – fapt descris de mai multe ori de jurnaliștii care documentează calitatea serviciilor publice.

Din 2016 și până azi, această problemă a fost tratată cum nu se poate mai prost, practic banii cheltuiți an de an putând fi considerați aruncați pe geam:

  • În 2016 tratamentele au început în luna iulie, contractul cu firma de prestări servicii fiind expirat, iar PMB lansând foarte târziu licitația pentru un alt contract.

  • Pentru 2017 contractul a fost delegat în regim de urgență unei firme, tratamentele prevăzute fiind insuficiente și neunitare: 5 tratamente în parcurile ce țin de PMB (primul la finalul lunii aprilie), 4 tratamente în parcurile ce țin de sectoare (primul la finalul lunii mai – începutul lunii iunie), 2 tratamente în alte spații.

  • În 2018 au fost prevăzute 12 tratamente în același fel – doar pe spațiile administrate de PMB

  • În 2019 acțiunile au început din nou foarte târziu, tot în luna iunie, serviciul public fiind pasat către una din celebrele companii municipale – Compania Municipală Eco Igienizare – aflată însă în ilegalitate alături de toate celelalte.

Și cum bulversarea nu era perfectă, la finalul anului 2018 PMB demara înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Deratizare, Dezinsecție și Dezinfecție București (ADIDDDB) – o asociere din care fac parte UAT-urile București, Chiajna și …. Snagov! Așa a rămas până azi, alte UAT-uri n-au mai fost prinse în plan.

Nici Ilfovul nu pare mai avansat. Deși CJ Ilfov are un serviciu separat și încearcă să acționeze în acest sens, e totuși mult prea puțin în condițiile în care Primăriile sunt relativ absente, practic – cu câteva excepții – restul au lăsat această problemă pe seama altor autorități sau speră probabil ca problema să se stingă de la sine.

Fără o abordare unitară, serioasă și sincronizată la nivel regional, nu vom scăpa prea curând de țânțari.

Deși țânțarii nu pot zbura pe distanțe mari, răspândirea lor nu cunoaște limitele administrative ale localităților, nu se împiedică de Sectoare, hotare, drumuri și poduri și nici de numele primarilor sau președinților de Consilii Județene.

Surse:  Mansfield (Tx) – “Mosquito control policy”; PolicyForum – “Getting under the skin of mosquito control”; Hotnews.ro / Surse foto: digi24.ro, jurnaluldeilfov.ro

Departamentul de Politici Publice USR Ilfov, iunie 2019

Asociația „Țânțari fără Frontiere” București-Ilfov
Tagged on:

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *